Performanță de excepție pentru două eleve de liceu din Cluj-Napoca, care au reușit să transforme o idee de laborator într-un proiect premiat la nivel național și cu potențial real de aplicare industrială. Petra Vâtcă și Augusta Țiplea, eleve în clasa a XI-a la Colegiul Național „George Coșbuc”, secția germană, au câștigat locul I la etapa națională a International Conference of Young Scientists, secțiunea „Științele Vieții”.
În urma acestui rezultat, cele două vor reprezenta România la etapa internațională a competiției, care se va desfășura în perioada 19-24 aprilie 2026, la New Delhi, alături de participanți din peste 25 de țări.
Proiectul premiat, intitulat „Valorificarea subproduselor de aronia (Aronia melanocarpa) și cătină (Hippophae rhamnoides) prin dezvoltarea unui sticker antimicrobian”, abordează două teme majore ale prezentului, siguranța alimentară și reducerea plasticului. Mai concret, elevele au dezvoltat un autocolant biodegradabil care poate înlocui etichetele clasice de pe fructe, acele stickere din plastic care, de cele mai multe ori, ajung în deșeuri sau chiar în organismul uman sub formă de microplastice. „Am vrut să facem ceva concret, un produs real. Nu doar o idee teoretică, ci ceva care poate fi folosit efectiv”, au explicat pentru Cluj24 cele două eleve. Soluția lor constă într-o matrice biopolimerică în care au fost încorporați compuși fenolici extrași din reziduuri de aronia și cătină, subproduse rămase după procesarea industrială a acestor fructe. În contact cu apa, materialul se dizolvă și eliberează substanțe active cu rol antimicrobian și antioxidant. Rezultatul este un produs care dezinfectează suprafața fructului în momentul spălării, elimină necesitatea etichetelor din plastic, valorifică deșeuri agroalimentare bogate în compuși bioactivi „În loc să avem un sticker din plastic, care poate lăsa reziduuri sau adeziv pe fruct, avem unul care se dizolvă și chiar aduce un beneficiu consumatorului”, explică elevele. În spatele acestui rezultat se află luni întregi de muncă și experiență directă în laborator. „Proiectul a fost realizat în colaborare cu Institutul de Științele Vieș, pornind de la direcțiile de cercetare ale colectivului condus de prof Dan Vodnar (dr. Diana Plămadă, dr. Mădălina Medeleanu, dr. Adrian Martău, drd. Răzvan Odocheanu și tehn. Floricuța Ranga) și a urmat unor discuții purtate în cadrul parteneriatului instituțional pe care Colegiul Național George Coșbuc îl are cu USAMV, a relatat dna Alexandrina Aldea, profesoara de chimie. Un element important care a contribuit la succesul lor a fost faptul că nu au tratat proiectul ca pe o prezentare de memorat. „Am învățat cum se construiește o lucrare de cercetare, cum se structurează, cum se prezintă. Dar mai ales am învățat lucrând efectiv. Am învățat în ce constă munca la laborator, care sunt protocoalele și ce înseamnă munca în echipă”, a declarat Petra Vâtcă. Zilele de laborator au fost intense, uneori depășind 8-10 ore de muncă continuă. „A fost obositor, dar nu s-a simțit la fel de greu datorită colectivului. Ne-am integrat foarte repede și atmosfera a fost extrem de prietenoasă”, a adăugat Augusta Augusta Țiplea. De ce aronia și cătină?
Alegerea celor două fructe nu a fost întâmplătoare. Aronia și cătina sunt intens utilizate în România, în special în industria sucurilor, suplimentelor alimentare și cosmeticelor. În același timp, ele sunt recunoscute pentru conținutul ridicat de polifenoli, compuși cu efect antioxidant și antimicrobian. „Ne-am uitat atât în literatura de specialitate, cât și la ce se produce în România. Am vrut să folosim resurse locale și să valorificăm ceea ce deja există”, explică elevele. Astfel, proiectul nu doar că propune o soluție inovatoare, ci și una adaptată contextului local, cu potențial real de implementare. „Încearcă să se meargă și pe alte fructe care, de pildă, în partea de biofilme poate nu au fost destul valorificate de echipă. Și atunci se alege și în funcție de acțiunea antimicrobiană, pentru că noi, de exemplu, în 2023 am avut tot pe efect antimicrobian, doar că pe fructe, pe strugurei sau pe rodie unde s-a realizat un produs finit, o pulbere pe care fetele au înglobat-o în biscuiței. Până la urmă, ideea este că profităm de conținutul în polifenoli a fructelor și atunci se deschide un domeniu cu posibilități multiple”, a declarat dr. Alexandrina Aldea, coordonatoarea lucrării celor două eleve. Un „win-win” pentru industrie și consumatori. Unul dintre punctele forte ale proiectului, remarcat și de juriu, este caracterul său aplicat. În plus, soluția poate avea impact și în educația consumatorilor, în special a copiilor, în ceea ce privește igiena alimentară și obiceiurile sănătoase. „Am considerat că proiectul nostru ar fi un win-win pe toate planurile, adică și pentru cei care distribuie fructele, sucurile de fructe, pentru că rezidurile acelea agroalimentare le preluăm noi și le fructificăm, le valorificăm, pentru consumatorii care, în loc să aibă stickerul acela de plastic care, la rândul lui, mai poate contamina fructul cu microplastice, cu acel lipici de pe etichetă, care de multe ori, inclusiv, rămâne pe fruct. Ne-am gândit că inclusiv copiii mici ar beneficia foarte mult, ar învăța ce înseamnă o dietă sănătoasă și cât de important este să ai aceste obiceuri”, a declarat Petra Vâtcă. Pasiunea pentru știință, construită în timp Pentru ambele eleve, drumul spre această performanță a început devreme. Interesul pentru știință a apărut încă din copilărie și a fost consolidat în gimnaziu și liceu. Pe lângă activitatea academică, ele sunt implicate și în voluntariat, organizând experimente și activități pentru copii, cu scopul de a populariza știința. „Aș zice că mai întâi normal cu matematica, dar chiar din clasa a 7-a am avut un noroc foarte mare să o întâlnesc pe doamna Aldea, pentru că a fost o întâlnire extrem de importantă pentru pasiunile pe care eu le am acum. Am început să mă interesez de chimie și de acolo a tot continuat. Și a tot continuat interesul meu. De la orele de la școală s-a dus acasă, unde mă uitam la videoclipuri sau eram interesată pur și simplu de diferite concepte, iar după aceea aș zice în anii de liceu, s-a dus chiar și la voluntariat, pentru că mi se pare știința este foarte importantă să o aduci și la copiii mici. Pot spune că de când sunt mică cumva s-a infiltrat știința în creierul meu și de atunci nu a mai plecat”, a declarat Augusta Țiplea. „Eram foarte, foarte mică și totul a venit de la un serial, de la un desen animat, iar bunica mea era profesoră de matematică. Cei doi au fost pilonii principali și după aceea, odată ce am ajuns în ciclul primar, mi-a plăcut foarte mult știința și am continuat tot așa”, a declarat Petra Vâtcă. Rolul colaborării dintre liceu și universitate Profesorii subliniază că acest rezultat nu ar fi fost posibil fără colaborarea strânsă dintre mediul preuniversitar și cel universitar. Directorul școlii, Horațiu Popa-Bota, a declarat că este foarte importantă această colaborare. „Directorii școlii se implică zi de zi ca să asigure elevilor resursa umană de foarte bună calitate, resursa umană calificată și o infrastructură și o bază materială cât se poate de bine dotată, ca să poată să-și pună în evidență toate competențele dobândite de-a lungul anilor.
După cum ați auzit și de la elevele noastre, de prin clasa a șaptea practic au început să le placă chimia, iar partea a doua cu care vine direcțiunea sunt aceste parteneriate de care la fel ar fi păcat să nu profităm. Cu toate universitățile din Cluj noi avem parteneriate, prin urmare copiii se pot manifesta și tare ne-am bucurat să vină cu o medalie din India și ei în acest an”, a declarat Horațiu Popa-Bota. „În liceu punem bazele, rigoare, disciplină, gândire critică. Universitatea oferă accesul la cercetare reală, la laboratoare și la direcții actuale de studiu”, a explicat dr. Alexandra Aldea. Această colaborare le-a permis elevelor să lucreze într-un mediu autentic de cercetare și să înțeleagă în profunzime procesele pe care le studiază. După succesul de la etapa națională a International Conference of Young Scientists, Petra Vâtcă și Augusta Țiplea se pregătesc pentru competiția internațională din New Delhi. Pentru ele, miza nu este doar un nou premiu, ci și oportunitatea de a-și prezenta proiectul într-un context global „Vrem să arătăm că ideea noastră are viitor și poate fi dezvoltată la scară mare. Ne dorim să demonstrăm că are aplicabilitate reală”, spun ele. În același timp, participarea la competiție reprezintă o șansă de a interacționa cu tineri cercetători din întreaga lume și de a face schimb de idei. Planuri de viitor În ceea ce privește viitorul, cele două eleve își doresc să continue în domeniul științific. Augusta este atrasă de chimie și cercetare, inclusiv în spațiul german, în timp ce Petra ia în calcul medicina sau cercetarea în străinătate. „Ar fi foarte frumos să rămân aici, în Cluj-Napoca, dar având și această oportunitate datorită școlii să știu limba germană și să am și un atestat de limba după terminarea liceului, chiar mă gândesc să mă duc și poate în Austria sau în Germania, unde aș avea o adevărată șansă cu cunoștințele mele și atât în limba germană cât și de chimie, de cercetare”, a adăugat Augusta. „Dacă este să rămân în țară, atunci probabil m-aș duce la medicină, dar dacă ar fi să pot să valorific și cunoștiințele de limba engleză și germană pe care le am, m-aș duce în străinătate de cercetare”, a încheiat Petra.
